English 
Română 
SUA: Grant pentru studierea realizării hârtiei manuale
Prestigioasa fundaţie americană MacArthur a acordat un grant de 500.000 de dolari pentru următorii 5 ani profesorului Timothy Barrett de la Universitatea din Iowa, directorul fondator al singurului centru de cercetare a istoriei fabricării hârtiei manuale din statele unite, Centrul pentru carte. Profesorul Barrett a studiat istoria hârtiei pentru a reinventa tehnicile de mult uitate ale meşterilor japonezi şi europeni.
Moara de hârtie se inspiră din cartea despre tradiţiile, instrumentele şi tehnicile manufacturii japoneze de hârtie, publicată de profesorul Barret în urma unui stagiu de cercetare în Japonia.
Sursa: http://www.macfound.org/site/c.lkLXJ8MQKrH/b.5458003/k.9768/Timothy_Barrett.htm
- Publicat în hârtie
Readusă la viaţă după 15 ani de uitare
Cincisprezece ani de aşteptare într-o boxă nu au şters aminitirea atingerii hârtiei – atât spre surprinderea noastră cât şi a generosului donator. Delicata maşină de scris mecanică, fabricată, pare-se, în SUA de urmaşii unui ingenios suedez, încă mai avea putere să aştearnă pe hârtie literele. Pentru prima poză a noii intrate în familia morii de hârtie, textul a venit de la sine, imprimat în relief pe o foaie din hârtie manuală, produsă din hârtie albă reciclată în atelierele secrete ale morii 🙂
Mulţumim mult Adrian pentru donaţie!
- Publicat în moara
Agende pentru Dana şi Marian
Agenda pentru Dana – interior: hârtie reciclată galbuie cusută cu aţă roşie de in; coperta din catifea roşie.
Agenda pentru Marian – interior: hârtie groasă cafenie cusută cu aţă albă; copertă din piele întoarsă verde.
- Publicat în legătorie
Cartierul morilor apuse
În dimineaţa târzie de august în care am pornit către Valea Morilor, nimic nu părea sa ne contureze în roz ideea morii de hârtie. Cu toate acestea, un mic sătuc descoperit intamplator în căutările noastre de locuri cu iz de hârtie, urma să ne deschidă orizonturi noi in privinţa morii noastre.
De pe malul unui lac de poveste, care oglindea un cer incredibil de azuriu, am luat-o la pas pe cărarea care ne ducea în Cartierul morilor de altădată. Drumul, lung de 2-3 km, fusese săpat în inima muntelui şi şerpuia în paralel cu râul învolburat, care odată contribuise la apariţia morilor de hârtie, iar mai târziu, la dispariţia lor.
România – un ziar ilegal
Despre cum s-a încercat tipărirea unui ziar ilegal în timpul comunismului:
Alexandru Chivoiu … s-a implicat in procurarea literelor: «Literele si celelalte materiale tipografice nu se gaseau in sectia in care lucram eu (sectia Gazete- Combinatul poligrafic Casa Scanteii). Specific sectiei Gazete era culegerea materialelor pe masinile Linotip, cuvintele erau asezate in randuri de plumb. Mi-ar fi fost foarte greu sa culeg materialele concepute de domnii Petre Mihai Bacanu, Mihai Creanga, Anton Uncu, Stefan Niculescu-Maior, pentru ca puteam fi vazut de colegii mei sau de alte persoane din alte redactii, carora le culegeam materialele. Atunci m-am gandit sa fac rost de litere din alta sectie, desi se patrundea destul de greu dintr-o sectie in alta. Faptul ca eram maistru imi ingaduia sa trec prin toate sectiile combinatului». Acolo se muncea pe trei schimburi, iar ultimul avea cei mai putini muncitori. Asa ca, in timpul pauzei de masa, Chivoiu intra si lua la nimereala litere. Pentru ca nu tinea evidenta lor si nici nu putea lua «a»-uri sau «b»-uri la alegere, a fost nevoit sa ia cateva zeci de kilograme de litere pentru a putea culege cele patru materiale.
- Publicat în tipar