Proiectul nostru de promovare a meșteșugurilor  în mediul rural, „Meșteșuguri pentru dezvoltare locală”, finanțat prin programul În stare de bine, susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, aduce mai aproape de primăvară copiii din comunități rurale din județele Giurgiu, Olt și Teleorman!

În această perioadă, copiii implicați în cercurile de meșteșuguri se pregătesc să întâmpine primăvara participând la ateliere avansate de țesut, cusut sau pictat mărțișoare, consolidându-se astfel activitatea cercurilor deja înființate în școli. Activitățile manuale de altădată puse în slujba tradiționalului Mărțișor s-au dovedit a fi ateliere mult așteptate de copii, adevărate evenimente în comunitățile lor, iar bucuria cu care practică meșteșugurile justifică tot efortul implicat de acest proiect.

Tot în această perioadă au fost înființate trei noi cercuri de meșteșuguri, primite cu mult interes în școlile din Băneasa, Mihai Bravu și Spanțov, creându-se astfel noi oportunități de evoluție în acest domeniu pentru elevi, profesori și comunități.

Mărţişoare lucrate manual în comunităţi!

Din 24 februarie până pe 2 martie, echipa Moara de hârtie aduce în București mărțișoarele lucrate cu suflet în comunități pasionate de meșteșuguri!

Atât mărțișoarele lucrate de elevi în cercurile de meșteșuguri din comunități din sudul României, cât și cele făurite la Moara de hârtie și Satul meșteșugurilor din Comana, vor putea fi găsite în clădiri de birouri din mai multe zone ale capitalei și la Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti, după următorul program:

24 februarie – Swan Office Park, Clădirea Windsor, Șoseaua București Nord 15-23

25 februarie – Timpuri Noi Square, Clădirea TN Office 2, Splaiul Unirii 165

26 februarie – Sema Parc, Clădirea Atrium House, Splaiul Independenței 319

26 februarie – Banca Transilvania, Clădirea Olympus, Upground Business Center

27 februarie – The Bridge, Șoseaua Orhideelor 15D

28 februarie – Europe House, Bd. Lascăr Catargiu 51-53 și la Târg de Mărțișor Muzeul Național al Satului

29 februarie – Târg de Mărțișor Muzeul Național al Satului

1 martie – Târg de Mărțișor Muzeul Național al Satului

2 martie – The Bridge, Șoseaua Orhideelor 15D

Mărțișoarele lucrate de copii se vor găsi și în cadrul expozițiilor deschise în școlile din Comana, Gogoșari, Prundu, Stănești (Giurgiu), Fărcașele, Seaca (Olt), Țigănești și Ștorobăneasa (Teleorman), cât și la Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Giurgiu, Mănăstirea Comana și în magazinul sătesc din Văleni.

Mulțumim tuturor celor care au avut amabilitatea să ne găzduiască și să susțină cu generozitate proiectele noastre!

Munca elevilor implicați în cercurile de meșteșuguri îndrumate de echipa Moara de hârtie prin proiectul Meșteșuguri pentru dezvoltare locală, finanțat prin programul În stare de bine, susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, merită să fie cunoscută și sprijinită de toți cei care cred că meșteșugurile sunt importante și în secolul XXI!

Meșteșuguri și identitate locală

Asociația Moara de hârtie din Comana a încheiat seria de activităţi creative axate pe meșteșuguri tradiționale românești pentru elevi din judeţul Ialomiţa!

În perioada aprilie – noiembrie 2019, prin proiectul „Educație în meșteșuguri și identitate locală”, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, elevii şcolilor din comunele Roșiori, Movilița și Coșereni, însoţiţi de dascălii lor, s-au reconectat cu valorile şi modul de viaţă al satului românesc de altădată, participând la şezători, ateliere şi cercuri de meşteşuguri, dar şi la expoziţii cu obiecte lucrate chiar de ei sau de membrii comunităţii lor, readucând în prim-planul preocupărilor lor meşteşugurile tradiţionale, cu utilitatea şi frumuseţea lor.

Acest proiect de educaţie culturală prin meşteşuguri a implicat activ 470 de elevi din ciclul primar și gimnazial, cadre didactice, dar și membri din comunitățile participante, care au redescoperit, în cadrul şezătorilor, frumuseţea tradiţiilor şi a meşteşugurilor practicate în comunităţile lor, iar în cadrul atelierelor, pe cea a lucrului făcut de mâna lor, folosind materiale naturale, ca odinioară.

Gazda atelierelor a fost Satul meșteșugurilor din Comana, un loc ce reuneşte mai multe ateliere de meşteşuguri tradiţionale, păstrate vii şi atractive chiar de oamenii locului. Elevii participanţi au avut ocazia să viziteze ateliere de țesut la război, țesut papură, ceramică, lemn, fierărie, să afle poveştile lor, dar şi să practice aceste meşteşuguri, realizând obiecte reprezentative.

Mai mult decât atât, prin proiectul „Educație în meșteșuguri și identitate locală”, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, şcolile implicate au fost dotate cu mini-războaie de țesut, mini-urzitoare, gherghefuri și mini-războaie de țesut papură în vederea susţinerii unor cercuri de meșteșuguri menite să implice elevi, profesori, dar şi alţi oameni pricepuţi şi pasionaţi din comunitate, pentru ca bucuria redescoperirii meşteşugurilor sa rodească în instituţiile şi satele implicate, consolidând sentimentul de identitate locală şi devenind o şansă în plus pentru noile generaţii.

La finalul proiectului au avut loc expoziţii cu obiectele lucrate de copii în cadrul cercurilor de meşteşuguri, evenimente cu rol catalizator în cadrul comunităţii.

Roadele proiectului „Educație în meșteșuguri și identitate locală”, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, se vor regăsi pe termen lung în comunităţile implicate, prin conştientizarea moştenirii culturale a meşteşugurilor, dobândite prin activităţile derulate în cadrul proiectului, dar şi prin continuarea lor în cadrul cercurilor de meşteşuguri la nivelul şcolii.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Asociația Moara de hârtie derulează în luna noiembrie a acestui an, ateliere de meșteșuguri pentru elevii școlilor din satele Roata de Jos, Cătunu, Sadina, din comuna Roata de Jos, județul Giurgiu, prin proiectul „Educație creativă prin meșteșuguri în Roata de Jos”, sponsorizat de OMV Petrom. Cei peste 350 de elevi vor participa la ateliere de meșteșuguri tradiționale și creative. La finalul proiectului, școlile vor fi dotate cu 4 mini-războaie de țesut, 4 mini-gherghefuri, 4 mini-războaie de țesut papură și 3 mini-seturi de urzit, care îi vor ajuta pe copii să practice meșteșugurile și pe viitor.

Acest proiect de educație culturală își propune să aducă și să readucă meșteșugurile în viața elevilor, părinților, profesorilor și a întregii comunități prin organizarea de ateliere de meșteșuguri tradiționale și creative în cadrul școlilor. Elevii vor avea ocazia să participe la ateliere de țesut la război, prelucrare a lemnului, lucru cu papura și ateliere de hârtie de mână. Atelierele organizate în școli abordează într-o manieră interactivă și inovativă frumusețea și puterea creatoare a meșteșugurilor și le incită elevilor curiozitatea de a-și îndrepta privirea către aceste activități dătătoare de bucurie și sens.

Scopul proiectului este ca participarea la ateliere și implicarea în mod activ în redescoperirea și păstrarea tradițiilor locale prin desfășurarea de activități centrate pe meșteșuguri să ducă la conștientizarea importanței acestor activități și a efectului benefic asupra elevilor, precum și la dezvoltarea durabilă a comunității.

Asociația Moara de hârtie va dota școala cu 4 mini-războaie de țesut, 4 mini-gherghefuri, 4 mini-războaie de țesut papură și 3 mini-seturi de urzit, care vor putea deveni nucleul unui mic centru de meșteșuguri în comuna Roata de Jos. Astfel, elevii, profesorii și chiar oamenii din comunitate care au practicat în trecut meșteșugurile vor putea să le experimenteze și să construiască, pornind de la ele, noi idei și proiecte educaționale.

Pentru informații suplimentare vă invităm să vă adresați echipei de proiect pe e-mail la echipa@moaradehartie.ro, persoană de contact Ion Georgescu, telefon 0743266262.

Despre OMV Petrom

OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producție anuală de țiței și gaze de 58,3 milioane bep în 2018. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual și operează o centrală electrică de înaltă eficientă de 860 MW. Pe piața distribuției de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România și tarile învecinate prin intermediul a 794 benzinării, la sfârșitul lui 2018, sub două branduri, OMV și Petrom.

OMV Aktiengesellschaft, una dintre cele mai mari companii industriale listate din Austria, deține 51,01% din acțiunile OMV Petrom. Statul român, prin Ministerul Energiei, deține 20,64% din acțiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deține 9,9985%, iar 18,35% se tranzacționează liber la Bursa de Valori București și la Bursa de Valori Londra.

OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cu 27,8 miliarde de euro plătiți sub formă de taxe, impozite și dividende plătite în perioada 2005 – 2018.

Din 2007, OMV Petrom a integrat în strategia sa de business principiile responsabilității corporatiste. În perioada 2007-2018, compania a alocat aproximativ 52,5 milioane euro pentru dezvoltarea comunităților din România, concentrându-se pe protecția mediului, educație, sănătate și dezvoltare locală.

Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD)

Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) constituie agenda convenită la nivel global de către actorii tuturor statelor și nu numai, pentru dezvoltarea durabilă. ODD-urile au fost adoptate în 2015 de către toate statele membre ale Națiunilor Unite ca un model de dezvoltare până în 2030. Cele 17 obiective sunt definite ca o acțiune comună de urgență a tuturor țărilor și tuturor actorilor care aderă, pentru a-și uni forțele, cu scopul de a oferi un viitor mai bun și mai durabil pentru toți. ODD-ul menționat în această știre corespunde obiectivului: SDG 4 – Educație de calitate; SGF 15- Parteneriat pentru obiective; SDG 11- Orașe și comunități durabile.

Pentru informații suplimentare:

Web: https://www.omvpetrom.com

Social: http://www.facebook.com/PetromRo

http://www.youtube.com/PetromRomania

http://www.linkedin.com/company/petrom/

http://www.instagram.com/omvpetrom/

Ansamblul Moara de hârtie – Satul meșteșugurilor din Comana

Asociația Moara de hârtie a inițiat și dezvoltă Ansamblul Moara de hârtie – Satul meșteșugurilor din Comana (județul Giurgiu, în imediata apropiere a Bucureștilor), ce găzduiește 10 ateliere creative ce își trag seva din meșteșugurile practicate în satul tradițional românesc: țesut la război, prelucrarea stufului și a papurii, fierărie, olărit și ceramică, lucru în lemn, bucătărie tradițională, moară pe piatră și brutărie, dar și realizarea de hârtie de mână, tipar manual și legătorie de carte. Moara de hârtie și Satul meșteșugurilor propun o experiență complexă care te ajută să cunoști trecutul din mai multe unghiuri, nu doar privind și ascultând ci, mai ales, trăind experiența. Pentru mai multe detalii despre Asociaţie şi proiectele derulate de noi puteţi accesa site-urile www.moaradehartie.ro sau www.satulmestesugurilor.ro.

Asociația Moara de hârtie din Comana a început o serie de ateliere de meșteșuguri tradiționale românești pentru şcoli din judeţul Ialomiţa!

Prin proiectul „Educație în meșteșuguri și identitate locală”, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, cel puțin 420 de elevi şi cel puțin 21 de cadre didactice din comunele Roșiori, Movilița și Coșereni vor participa în perioada august – octombrie 2019 la ateliere de meșteșuguri. La finalul proiectului vor fi create trei cercuri de meșteșuguri, iar obiectele create în cadrul cercurilor, precum și obiecte tradiționale din comunitate vor fi expuse în cadrul a trei expoziții dedicate iubitorilor de tradiții.

Proiectul își propune derularea unor activități de educație culturală ce au în centru meșteșugurile pentru elevii ciclurilor primare și gimnaziale și, în același timp, consolidarea identității locale prin redescoperirea și promovarea meșteșugurilor practicate în comunitățile implicate. Într-o primă etapă a proiectului, aflată încă în derulare, elevii împreună cu profesorii lor și oameni din comunitate participă la șezători care au ca scop abordarea trecutului comunității prin prisma meșteșugurilor.

Etapa începută pe 2 august cu elevi de la şcoala din Coşereni presupune implicarea tinerilor în ateliere practice de  meşteşuguri în Satul meșteșugurilor din Comana, un loc care readuce în prezent într-o manieră vie și atractivă frumusețea îndeletnicirilor tradiţionale. Elevii vor participa la ateliere de țesut la război, țesut papură, ceramică, lemn, fierărie, vor afla informații despre aceste meșteșuguri și vor avea ocazia să le și practice în Satul meșteșugurilor.

Proiectul va continua la școală prin organizarea de cercuri de meșteșuguri, prin intermediul cărora elevii, ghidați de profesorii lor și de oamenii atașați de meșteșuguri din comunitate, vor putea să exerseze meșteșugurile pe termen lung, să devină pasionați de ele și poate chiar, mai târziu, să le facă să devină o meserie și o sursă de venit. Pentru practicarea meșteșugurilor şi după finalizarea proiectului, Asociația Moara de hârtie va oferi şcolilor echipamente precum mini-războaie de țesut, mini-urzitoare, gherghefuri, cât și mini-războaie de țesut papură.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

  

Asociația Moara de hârtie din Comana a demarat un nou proiect de educație culturală dedicat meșteșugurilor și identității locale!

Proiectul „Educație în meșteșuguri și identitate locală”, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, își propune transmiterea către elevii din trei sate din județul Ialomița a meșteșugurilor tradiționale românești prin intermediul unor activități specifice de educație culturală. Activitățile constau în șezători, ateliere, cercuri de meșteșuguri și expoziții, punți de întâlnire între generații și, totodată, puncte de plecare ce vor duce la redescoperirea, îndrăgirea și așezarea meșteșugurilor în rândul priorităților pentru comunitățile implicate. Prin proiect, cel putin 420 de elevi şi cel puțin 21 de cadre didactice din comunele Roșiori, Movilița și Coșereni vor participa la ateliere de meșteșuguri. Trei cercuri de meșteșuguri vor fi create, iar rezultatele lor vor fi vizibile în trei expoziții organizate la nivelul comunităților.

Scopul proiectului cultural este utilizarea în cheie creativă a meșteșugurilor tradiționale, în cadrul unor activități extra-curriculare, ca mijloc de educaţie pentru elevii ciclurilor primare și gimnaziale și în același timp consolidarea identității locale prin redescoperirea și reînvierea meșteșugurilor practicate în comunitățile implicate.

După identificarea și documentarea meșteșugurilor relevante pentru fiecare dintre comunitățile participante, prin intermediul unor șezători, elevii din ciclul primar si gimnazial vor fi implicați în ateliere practice în Satul meșteșugurilor din Comana, un spațiu creat special și dedicat meșteșugurilor, un muzeu-viu, unde vor avea oportunitatea să cunoască mai multe tipuri de meșteșuguri și să ia contact cu o comunitate implicată în păstrarea, promovarea și transformarea meșteșugurilor tradiționale în activități atractive pentru copii și adulți, alternative interesante și plăcute de petrecere a timpului liber și de dezvoltare personală.

Pentru o mai bună fixare a deprinderilor dobândite în cadrul atelierelor de educație culturală, copiii și profesorii se vor implica la școală în organizarea unor cercuri de meșteșuguri, în cadrul cărora vor lucra mici obiecte meșteșugărești. Pentru derularea cercurilor de mestesuguri din cadrul școlilor, prin acest proiect, vor fi donate școlilor echipamente pentru practicarea atelierelor de mestesuguri: mini-razboaie de țesut, mini-urzitoare, gherghefuri, cât și mini-războaie de țesut papură. Acestea vor fi expuse, alături de obiecte meșteșugărești vechi, inclusiv de patrimoniu, în expoziții organizate la nivelul fiecărei comunități.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Cărțișorul de Autor Maria, Regina României, mărțișorul nostru literar, a avut parte de o lansare emoționantă la Muzeul Național al Literaturii Române miercuri, 13 februarie 2019. Pentru cei care nu au reușit să ajungă, iată un film care surprinde câteva momente dintr-o seară așezată sub semnul mărțișorului și al Mariei, Regina României. Mulțumim întregii echipe a Muzeului Național al Literaturii Române, partenerul nostru, reprezentat prin Loreta Popa, cât și invitaților speciali: istoricul Georgeta Filitti, scriitoarea și jurnalista Daniela Şontică, actrița Simona Mihaescu. Cărțișorul de Autor va putea fi găsit în librării, la Muzeul Naţional al Literaturii Române și în magazinul nostru online.

Mai multe fotografii de la eveniment găsiți aici.

 

Emoția, bucuria și comuniunea au caracterizat evenimentul de lansare a mărțișorului nostru literar, Cărțișorul de Autor Maria, Regina României care a avut loc aseară, în Mansarda albă a Muzeului Național al Literaturii Române. Ne-am simțit cu toții mai luminoși, mai curați și mai aproape de Maria, Regina României, învăluiți în sensibilitatea momentului artistic creat de actrița Simona Mihăescu, dar și în farmecul unei atmosfere din vremea Reginei, reînviate de doamna Georgeta Filitti, istoric și om de cultură care ne-a cucerit pe toți. Ne-au captivat și poveștile Reginei Maria, aduse în prim-plan de scriitoarea și jurnalista Daniela Șontică, o prezență atât de caldă și de sensibilă! Gazda noastră, Loreta Popa, a sporit prin cuvânt și suflet, frumusețea acestei seri.

Mulțumim Muzeului Național al Literaturii Române, mulțumim invitaților și mulțumim tuturor celor care au răspuns aseară chemării Cărțișorului de Autor Maria, Regina României!

Mulțumim, Emilia Nicolae, pentru fotografiile care surprind atât de bine frumusețea!

Cărțișorul de Autor poate fi găsit în magazinul nostru online de toți cei care apreciază și aleg să ofere mărțișoare delicate, gata să vă poarte într-un timp al poveștilor, al Primăverii fără de sfârșit.

Muzeul Național al Literaturii Române în parteneriat cu Asociaţia Moara de hârtie vă invită miercuri, 13 februarie 2019, ora 19.00, la sediul MNLR din Str. Nicolae Crețulescu, nr. 8 (în spatele Bisericii Albe), la evenimentul de lansare a unui mărțișor literar aparte – Cărţişorul de Autor Maria, Regina României, manufacturat în Atelierul-muzeu Moara de hârtie din Comana. Participă istoricul Georgeta Filitti, actrița Simona Mihăescu (care interpretează rolul Reginei Maria, într-un spectacol regizat de Ștefan Lupu la Teatrul Mic), scriitoarea și jurnalista Daniela Șontică. Amfitrion Loreta Popa.

De ce Cărțișor? Pentru că în lada de zestre a poporului nostru există un obicei străvechi, cel al Mărțișorului, iar cartea merită purtată în dreptul inimii. Cărțișorul de Autor, lansat acum doi ani cu versurile poetei Ana Blandiana, a continuat cu un alt nume de aur al literaturii române, Nichita Stănescu, iar anul acesta marchează Centenarul României Mari cu cea care a fost Maria, Regina României.

De ce Maria, Regina României?

Pentru că, deşi nu s-a născut în România, Regina şi-a iubit ţara de adopţie şi a stat în spatele realizării acestui vis al Marii Uniri de la 1918, fiind considerată Regina Tuturor Românilor.

Pentru că este mai puțin cunoscut faptul că Maria, Regina României, a găsit timp să scrie nu doar memorii, ci şi nuvele şi poveşti. Hărăzită cu talent literar şi o mare sensibilitate artistică, s-a remarcat prin scrieri de o frumuseţe aparte. Dacă paginile biografice cuceresc printr-un extraordinar simţ al observaţiei, sinceritate şi farmecul mărturisirii, paginile de poveste constituie o dezlănţuire de metafore, de imagini ce abundă în detalii dintre cele mai surprinzătoare, creând o atmosferă ce învăluie cu totul cititorul, purtându-l într-o lume de legendă.

Cărțișorul de Autor Maria, Regina României, ediția 2019, cuprinde între copertele lui un scurt fragment din volumul „Patru anotimpuri din viața unui om”, capitolul „Primăvara!”.

În plus față de anii anteriori, anul acesta apare varianta Cărțișor de Autor în limbile engleză și franceză. Pentru că Maria, Regina României, a scris în engleză şi multe dintre cărţile ei au fost traduse şi în franceză, iar mărţişorul se află pe lista patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO, Muzeul Național al Literaturii Române și Asociaţia Moara de hârtie își doresc ca versiunile în cele două limbi străine să fie percepute şi ca un mesager al tradiţiilor româneşti în Europa şi nu numai.

Vor exista, ca și anul trecut, trei versiuni: Cărțișorul de Autor, prins pe o cartolină; Cărțișorul de Autor ambalat în cutie sub formă de carte legată în hârtie de mână obținută din hârtie reciclabilă cu inserții de flori și iarbă. Această variantă va avea imprimată pe copertă, cu negru, monograma Reginei Maria; Cărțișorul de Autor, ediție limitată, ambalat în cutie sub formă de carte legată în hârtie de mână realizată integral în atelierul Morii de hârtie din fire de bumbac. Pe această variantă, monograma Reginei Maria va fi imprimată pe presa de poleit, în auriu. Vor fi disponibile câte 100 exemplare numerotate în limbile română, engleză și franceză.

Mai multe informații despre Cărțișor puteți găsi aici.

Intrarea este liberă, în ordinea sosirii, în limita locurilor disponibile.

Vârsta minimă de participare 9 ani.

Vă așteptăm cu drag!

Ateliere de hârtie japoneză la MNAR

O altă aventură în lumea magică a hârtiei de mână a reprezentat-o invitaţia Muzeului Naţional de Artă al României de a derula în premieră în ţara noastră un atelier de hârtie de mână din materiale tradiţionale japoneze. Spre deosebire de hârtia de mână europeană, hârtia japoneză (washi) nu este realizată din cârpe, ci din plante (kozo, mitsumata sau gampi). Pentru atelierul de la Muzeu, am ales să realizăm hârtie din kozo sau arborele de hârtie, cea mai răspândită plantă folosită de papetarii japonezi. Am adus în România partea interioară a plantei kozo şi am realizat toate operaţiunile de pregătire a pastei – am fiert kozo-ul, l-am spălat bine şi apoi l-am pregătit pentru baterea cu tradiţionalul bătător din lemn. Am adus şi rame speciale pentru hârtie japoneză (su geta), special pentru ateliere demonstrative, dar şi agentul tradiţional de încleiere pentru washi (noro).

Primul atelier, derulat în dimineaţa zilei de 8 decembrie 2018, a fost cu copii. Am vazut cât de energici erau chiar din momentul în care a început „simfonia” bătătoarelor, cu care au pregătit pasta din kozo! Micii participanţi au uitat de telefoane şi tablete cât timp au urmărit cu atenţie demonstraţia de realizare a hârtiei japoneze, iar apoi, cu răbdare, au realizat fiecare dintre ei câte o foaie de hârtie. După amiaza a fost rândul adulţilor, mai rezervaţi decât copiii la pregătirea pastei, dar la fel de atenţi şi implicaţi în procesul de realizare a micilor foi de hârtie din kozo.

Foile noastre de hârtie au fost folosite şi în atelierul de gravură japoneză, desfăşurat pe 15 decembrie, participanţii putând imprima atât pe hârtie de bumbac cât şi pe foi din kozo, realizate de colegii noştri de la atelierul de hârtie de mână.