Ateliere de meșteșuguri și identitate locală

Asociația Moara de hârtie din Comana a început o serie de ateliere de meșteșuguri tradiționale românești pentru şcoli din judeţul Ialomiţa!

Prin proiectul „Educație în meșteșuguri și identitate locală”, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, cel puțin 420 de elevi şi cel puțin 21 de cadre didactice din comunele Roșiori, Movilița și Coșereni vor participa în perioada august – octombrie 2019 la ateliere de meșteșuguri. La finalul proiectului vor fi create trei cercuri de meșteșuguri, iar obiectele create în cadrul cercurilor, precum și obiecte tradiționale din comunitate vor fi expuse în cadrul a trei expoziții dedicate iubitorilor de tradiții.

Proiectul își propune derularea unor activități de educație culturală ce au în centru meșteșugurile pentru elevii ciclurilor primare și gimnaziale și, în același timp, consolidarea identității locale prin redescoperirea și promovarea meșteșugurilor practicate în comunitățile implicate. Într-o primă etapă a proiectului, aflată încă în derulare, elevii împreună cu profesorii lor și oameni din comunitate participă la șezători care au ca scop abordarea trecutului comunității prin prisma meșteșugurilor.

Etapa începută pe 2 august cu elevi de la şcoala din Coşereni presupune implicarea tinerilor în ateliere practice de  meşteşuguri în Satul meșteșugurilor din Comana, un loc care readuce în prezent într-o manieră vie și atractivă frumusețea îndeletnicirilor tradiţionale. Elevii vor participa la ateliere de țesut la război, țesut papură, ceramică, lemn, fierărie, vor afla informații despre aceste meșteșuguri și vor avea ocazia să le și practice în Satul meșteșugurilor.

Proiectul va continua la școală prin organizarea de cercuri de meșteșuguri, prin intermediul cărora elevii, ghidați de profesorii lor și de oamenii atașați de meșteșuguri din comunitate, vor putea să exerseze meșteșugurile pe termen lung, să devină pasionați de ele și poate chiar, mai târziu, să le facă să devină o meserie și o sursă de venit. Pentru practicarea meșteșugurilor şi după finalizarea proiectului, Asociația Moara de hârtie va oferi şcolilor echipamente precum mini-războaie de țesut, mini-urzitoare, gherghefuri, cât și mini-războaie de țesut papură.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

  

Citeşte mai mult
Fară comentarii

Meșteșuguri pentru dezvoltare locală

Asociația Moara de hârtie începe un nou proiect dedicat meșteșugurilor şi comunităților rurale. Proiectul „Meșteșuguri pentru dezvoltare locală”, finanțat prin programul „În stare de bine”, susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile. El este o continuare firească și binevenită a proiectului „Comunitățile din Câmpia Română (re)descoperă meșteșugurile” și are ca scop promovarea meșteșugurilor ca alternativă viabilă de dezvoltare economică a comunităților, cu precădere în beneficiul grupurilor vulnerabile.

Parte a patrimoniului cultural imaterial al umanității, meșteșugurile pot fi transformate în vectori de dezvoltare a comunităților rurale și nu numai. Prin acest proiect, copii din școli din județele Călăraşi, Giurgiu, Olt și Teleorman și din secțiile de pneumoftiziologie infantilă din spitale din București și Constanța vor afla ce înseamnă meșteșugurile, cât de importante sunt și ce schimbări pozitive pot aduce în viața de zi cu zi.

Proiectul „Meșteșuguri pentru dezvoltare locală” este derulat împreună cu Asociaţia pentru sprijinirea pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă și își propune susținerea a cel puțin 136 de ateliere de meșteșuguri precum țesut la război, lucru cu papura, lucru cu lemnul, ceramică, având ca participanți cel puțin 1400 de copii, majoritatea dintre ei fiind cu risc de abandon şcolar sau discriminare. Prin proiect, vor fi create două noi cercuri de meșteșuguri, va fi consolidată activitatea a cel puțin 6 cercuri de meșteșuguri deja existente şi  vor fi organizate cel puțin 8 expoziții de meșteșuguri.

Șezătorile, atelierele de meșteșuguri, cercurile de meșteșuguri și expozițiile din cadrul proiectului vor fi căi de descoperire pentru copii si adulți a modului în care meșteșugurile tradiționale le pot schimba viaţa. Vizita copiilor din mediul rural în Satul meșteșugurilor din Comana, un loc în care meșteșugurile au fost readuse la viață și puse în valoare de către o comunitate care își câștigă existența cu ajutorul lor, este o dovadă că meșteșugurile pot supraviețui și pot deveni o sursă de venit pentru mediul rural. Atelierele de meșteșuguri din spitalele de pneumoftiziologie vor aduce mai aproape de meşteşuguri copii care nu participă la activități școlare perioade lungi de timp și care sunt succeptibili de discriminare.

Pentru informații suplimentare vă rugăm să vă adresați echipei de proiect pe e-mail la echipa@moaradehartie.ro, persoană de contact: Ion Georgescu, telefon 0743266262.

Programul #ÎNSTAREDEBINE este susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a programului „În stare de bine”. Întreaga răspundere asupra corectitudinii si coerenței informațiilor prezentate revine inițiatorilor website-ului.

Citeşte mai mult
Fară comentarii

Șezătoare în Roșiori (Ialomița)

Miercuri, 26 iunie 2019, la Școala Gimnazială „Maica Domnului”, în satul Roșiori din județul Ialomița, va avea loc prima șezătoare din proiectul Educație în meșteșuguri și identitate locală, derulat de către Asociația Moara de hârtie și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Proiectul Educație în meșteșuguri și identitate locală își propune familiarizarea elevilor din trei sate din județul Ialomița cu meșteșugurile tradiționale românești prin intermediul unor activități specifice de educație culturală, ce vor presupune șezători, ateliere, cercuri de meșteșuguri și expoziții, punți de întâlnire între generații și, totodată, puncte de plecare ce vor duce la redescoperirea, îndrăgirea și așezarea meșteșugurilor în rândul priorităților pentru comunitățile implicate. Prin proiect, cel puțin 420 de elevi și cel puțin 21 de cadre didactice din satele Roșiori, Movilița și Coșereni vor participa la ateliere de meșteșuguri. Trei cercuri de meșteșuguri vor fi create, iar rezultatele lor vor fi vizibile în trei expoziții organizate la nivelul comunităților.

Șezătorile organizate împreună cu școlile implicate în proiect sunt un pretext de întâlnire  pe tema meșteșugurilor care s-au practicat în satele implicate în proiect. Profesori, elevi, reprezentanți ai autorităților locale, bătrânii satului se vor întâlni cu scopul de a povesti despre vremuri mai mult sau mai puțin îndepărtate, când războiul de țesut era nelipsit din casele țăranilor, iar fierarul satului era neobosit în a bate fierul. În cadrul șezătorilor, vor fi identificate meșteșugurile practicate în comunitatea respectivă, persoanele care le-au practicat în trecut și cele care încă le mai practică și se va răspunde întrebărilor și curiozității copiilor. Ulterior, cu ajutorul unor chestionare, elevii vor interacționa și mai mult cu comunitatea pentru a obține mai multe informații despre istoria și prezentul meșteșugurilor locale.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Citeşte mai mult
Fară comentarii

Educație în meșteșuguri și identitate locală

Asociația Moara de hârtie din Comana a demarat un nou proiect de educație culturală dedicat meșteșugurilor și identității locale!

Proiectul „Educație în meșteșuguri și identitate locală”, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, își propune transmiterea către elevii din trei sate din județul Ialomița a meșteșugurilor tradiționale românești prin intermediul unor activități specifice de educație culturală. Activitățile constau în șezători, ateliere, cercuri de meșteșuguri și expoziții, punți de întâlnire între generații și, totodată, puncte de plecare ce vor duce la redescoperirea, îndrăgirea și așezarea meșteșugurilor în rândul priorităților pentru comunitățile implicate. Prin proiect, cel putin 420 de elevi şi cel puțin 21 de cadre didactice din comunele Roșiori, Movilița și Coșereni vor participa la ateliere de meșteșuguri. Trei cercuri de meșteșuguri vor fi create, iar rezultatele lor vor fi vizibile în trei expoziții organizate la nivelul comunităților.

Scopul proiectului cultural este utilizarea în cheie creativă a meșteșugurilor tradiționale, în cadrul unor activități extra-curriculare, ca mijloc de educaţie pentru elevii ciclurilor primare și gimnaziale și în același timp consolidarea identității locale prin redescoperirea și reînvierea meșteșugurilor practicate în comunitățile implicate.

După identificarea și documentarea meșteșugurilor relevante pentru fiecare dintre comunitățile participante, prin intermediul unor șezători, elevii din ciclul primar si gimnazial vor fi implicați în ateliere practice în Satul meșteșugurilor din Comana, un spațiu creat special și dedicat meșteșugurilor, un muzeu-viu, unde vor avea oportunitatea să cunoască mai multe tipuri de meșteșuguri și să ia contact cu o comunitate implicată în păstrarea, promovarea și transformarea meșteșugurilor tradiționale în activități atractive pentru copii și adulți, alternative interesante și plăcute de petrecere a timpului liber și de dezvoltare personală.

Pentru o mai bună fixare a deprinderilor dobândite în cadrul atelierelor de educație culturală, copiii și profesorii se vor implica la școală în organizarea unor cercuri de meșteșuguri, în cadrul cărora vor lucra mici obiecte meșteșugărești. Pentru derularea cercurilor de mestesuguri din cadrul școlilor, prin acest proiect, vor fi donate școlilor echipamente pentru practicarea atelierelor de mestesuguri: mini-razboaie de țesut, mini-urzitoare, gherghefuri, cât și mini-războaie de țesut papură. Acestea vor fi expuse, alături de obiecte meșteșugărești vechi, inclusiv de patrimoniu, în expoziții organizate la nivelul fiecărei comunități.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Citeşte mai mult
Fară comentarii

Cultură prin meșteșuguri în Câmpia Română

Asociaţia Moara de hârtie a derulat în perioada iulie 2018 – februarie 2019 proiectul „Comunităţile din Câmpia Română (re)descoperă meşteşugurile”, finanţat prin programul „În stare de bine”, sprijinit de Kaufland România şi implementat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. Acest proiect a implicat nouă comunităţi rurale din sudul României din judeţele Giurgiu, Olt şi Teleorman, într-un demers cultural axat pe reînvierea şi promovarea meşteşugurilor tradiţionale în rândul elevilor. Prin activităţi practice, dar şi poveşti de altădată, menite să deschidă inimile şi minţile către bine şi frumos, proiectul a urmărit apropierea de meșteșuguri prin patru căi. Mai întâi am reunit elevi, profesori și alți oameni din comunitate în cadrul unor şezători organizate cu scopul de a identifica resursele comunităţilor privind meşteşugurile cu tradiţie în aceste zone. A urmat etapa atelierelor, în care peste 1500 de elevi, însoţiţi de peste 100 de profesori, au participat la ateliere de meşteşuguri în cadrul comunităților sau în Ansamblul Moara de hârtie-Satul meșteșugurilor din Comana. În urma atelierelor, 8 școli au fost dotate cu echipamente în vederea derulării pe termen lung a unor cercuri de meşteşuguri. Primele obiecte create au putut fi deja admirate în luna februarie,  în cadrul unor expoziţii organizate în comunităţi.

Comunităţile implicate în perioada iulie 2018 – februarie 2019  în proiectul nostru au fost Comana, Fărcaşele, Gogoşari, Prundu, Seaca, Stăneşti, Ştorobăneasa, Ţigăneşti şi Vităneşti. Prima etapă a proiectului, șezătorile s-au dovedit adevărate sărbători ale comunităţilor. În cadrul acestora copiii, tinerii şi bătrânii satului s-au reunit în numele unor valori şi meşteşuguri care au trecut proba timpului și care fac parte nu doar din moștenirea culturală a poporului nostru, ci și din patrimoniul cultural al umanităţii. Elevii au avut misiunea de a cerceta şi de a discuta cu bătrânii din sat ce meşteşuguri s-au practicat în comunităţile lor, ceea ce a creat o punte între generaţii, între trecut şi prezent. Trecând cu succes de această etapă, mai bine de 1500 de elevi din toate cele nouă comunităţi, însoţiţi de peste 100 de dascăli, au continuat aventura culturală participând la ateliere de meşteşuguri variate. Cele mai multe activităţi au avut loc în Satul meşteşugurilor din Comana, unde elevii au intrat în contact cu meşteşugarii locului, cu uneltele şi poveştile lor. Etapa următoare a proiectului a constat în organizarea cercurilor de meşteşuguri, pentru pregătirea acestora şcolile fiind echipate cu mini-războaie de ţesut, mini-urzitoare, gherghefuri, războaie pentru lucrul cu papura şi truse pentru lucrul cu lemnul. Prin acest proiect elevii, dar şi dascălii lor, au început deja să reînnoade firul practicării meșteșugurilor (re)descoperite datorită acestui proiect, semn bun şi dovadă fiind expoziţiile cu obiecte deja lucrate de participanți.

Proiectul s-a încheiat printr-o serie de şapte expoziţii cu obiecte lucrate în cadrul cercurilor de meşteşuguri, al atelierelor, dar şi cu obiecte vechi din tezaurul comunităţilor. Finalul proiectului este deschis, căci povestea meşteşugurilor a prins deja viaţă în comunităţile din Câmpia Română. Cercurile de meşteşuguri continuă în cadrul şcolilor, sub îndrumarea profesorilor sau a altor membri pricepuţi ai comunităţii, copiii satelor implicate având astfel acces la cultură şi prin meşteşuguri.

Pentru mai multe detalii, ne puteți contacta pe email la echipa@moaradehartie.ro sau la telefon 0743266262, persoana de contact: Ion Georgescu.

Programul #ÎNSTAREDEBINE este susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.

Mai multe informații despre proiectul „Comunitățile din Câmpia Română (re)descoperă meșteșugurile” puteți găsi în celelalte comunicate de presă:

Citeşte mai mult
Fară comentarii

Cercuri de meşteşuguri în şcoli din sudul României

Proiectul „Comunitățile din Câmpia Română (re)descoperă meșteșugurile”, derulat de Asociația Moara de hârtie din Comana și finanțat prin programul „În stare de bine”, susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, a ajuns la etapa finală. Acest proiect a urmărit valorizarea moştenirii culturale reprezentate de meșteșugurile tradiționale şi transmiterea acesteia către noile generaţii de elevi aparţinând unor comunităţi rurale din Câmpia Română. În cadrul proiectului s-au organizat șezători şi ateliere, iar această ultimă perioadă este cea în care şcolile implicate sunt dotate cu echipamentele necesare continuării activităţilor practice pe termen lung, în cadrul unor cercuri de meșteșuguri. La finalul proiectului vor fi organizate expoziţii cu obiecte vechi de artă populară din comunitate, cât și obiecte lucrate de către elevi în cadrul atelierelor şi al cercurilor de meșteșuguri.

Prin proiectul „Comunitățile din Câmpia Română (re)descoperă meșteșugurile”, nouă comunităţi rurale din judeţele Giurgiu, Olt şi Teleorman au devenit vectorii unei revitalizări a meşteşugurilor tradiţionale româneşti prin conectarea elevilor la activităţi ce constituiau modul de viaţă al strămoşilor lor. Perioada de desfășurare a proiectului este iulie 2018 – februarie 2019. Prima etapă a fost cea în care am organizat şezători în comunităţi, cu scopul de a ne aduna şi de a identifica meşteşugurile practicate în fiecare zonă. A urmat etapa în care cei peste 1500 de elevi din instituţiile implicate în proiect, dar şi peste 100 de profesori, au participat la ateliere de meşteşuguri tradiţionale fie în Satul meşteşugurilor din Comana, fie în cadrul şcolilor.

Acum suntem în etapa finală a proiectului, cea în care şcolile din comunităţile participante la proiect sunt echipate cu mini-războaie de ţesut, mini-urzitoare, gherghefuri, mini-războaie pentru lucrul cu papura şi truse pentru lucrul cu lemnul, punându-se astfel bazele viitoarelor cercuri de meşteşuguri. Tot din această ultimă etapă fac parte şi cel puţin şase expoziţii în care vor fi expuse atât obiecte vechi meșteșugărești din comunitate, cât și obiecte lucrate de elevi în cadrul acestui proiect. Încheierea proiectului nu reprezintă şi finalul aventurii elevilor în lumea meşteşugurilor tradiţionale româneşti. Aceştia vor putea continua să lucreze în cadrul cercurilor de meşteşuguri, îndrumaţi de cadrele didactice care s-au implicat, dar şi de bătrânii satului, cu care au intrat deja în contact încă din etapa şezătorilor. Elevii din ciclul primar şi gimnazial implicaţi au (re)descoperit meşteşugurile cu mult entuziasm de-a lungul proiectului, încât putem spune că sunt şanse reale ca bucuria şi priceperea lucrului bine făcut să se transforme pentru mulţi dintre ei într-o pasiune şi, de ce nu, într-o profesie.

Mai multe informații despre proiectul „Comunitățile din Câmpia Română (re)descoperă meșteșugurile” puteți găsi în celelalte două comunicate de presă:

Pentru mai multe detalii, ne puteți contacta pe email la echipa@moaradehartie.ro sau la telefon 0743266262, persoana de contact: Ion Georgescu.

Programul #ÎNSTAREDEBINE este susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.

Citeşte mai mult
Fară comentarii

Seară de neuitat la MNLR sub semnul Cărțișorului de Autor

Cărțișorul de Autor Maria, Regina României, mărțișorul nostru literar, a avut parte de o lansare emoționantă la Muzeul Național al Literaturii Române miercuri, 13 februarie 2019. Pentru cei care nu au reușit să ajungă, iată un film care surprinde câteva momente dintr-o seară așezată sub semnul mărțișorului și al Mariei, Regina României. Mulțumim întregii echipe a Muzeului Național al Literaturii Române, partenerul nostru, reprezentat prin Loreta Popa, cât și invitaților speciali: istoricul Georgeta Filitti, scriitoarea și jurnalista Daniela Şontică, actrița Simona Mihaescu. Cărțișorul de Autor va putea fi găsit în librării, la Muzeul Naţional al Literaturii Române și în magazinul nostru online.

Mai multe fotografii de la eveniment găsiți aici.

 

Citeşte mai mult
Fară comentarii

S-a lansat Cărțișorul de Autor Maria, Regina României!

Emoția, bucuria și comuniunea au caracterizat evenimentul de lansare a mărțișorului nostru literar, Cărțișorul de Autor Maria, Regina României care a avut loc aseară, în Mansarda albă a Muzeului Național al Literaturii Române. Ne-am simțit cu toții mai luminoși, mai curați și mai aproape de Maria, Regina României, învăluiți în sensibilitatea momentului artistic creat de actrița Simona Mihăescu, dar și în farmecul unei atmosfere din vremea Reginei, reînviate de doamna Georgeta Filitti, istoric și om de cultură care ne-a cucerit pe toți. Ne-au captivat și poveștile Reginei Maria, aduse în prim-plan de scriitoarea și jurnalista Daniela Șontică, o prezență atât de caldă și de sensibilă! Gazda noastră, Loreta Popa, a sporit prin cuvânt și suflet, frumusețea acestei seri.

Mulțumim Muzeului Național al Literaturii Române, mulțumim invitaților și mulțumim tuturor celor care au răspuns aseară chemării Cărțișorului de Autor Maria, Regina României!

Mulțumim, Emilia Nicolae, pentru fotografiile care surprind atât de bine frumusețea!

Cărțișorul de Autor poate fi găsit în magazinul nostru online de toți cei care apreciază și aleg să ofere mărțișoare delicate, gata să vă poarte într-un timp al poveștilor, al Primăverii fără de sfârșit.

Citeşte mai mult
Fară comentarii

Ateliere de hârtie japoneză la MNAR

O altă aventură în lumea magică a hârtiei de mână a reprezentat-o invitaţia Muzeului Naţional de Artă al României de a derula în premieră în ţara noastră un atelier de hârtie de mână din materiale tradiţionale japoneze. Spre deosebire de hârtia de mână europeană, hârtia japoneză (washi) nu este realizată din cârpe, ci din plante (kozo, mitsumata sau gampi). Pentru atelierul de la Muzeu, am ales să realizăm hârtie din kozo sau arborele de hârtie, cea mai răspândită plantă folosită de papetarii japonezi. Am adus în România partea interioară a plantei kozo şi am realizat toate operaţiunile de pregătire a pastei – am fiert kozo-ul, l-am spălat bine şi apoi l-am pregătit pentru baterea cu tradiţionalul bătător din lemn. Am adus şi rame speciale pentru hârtie japoneză (su geta), special pentru ateliere demonstrative, dar şi agentul tradiţional de încleiere pentru washi (noro).

Primul atelier, derulat în dimineaţa zilei de 8 decembrie 2018, a fost cu copii. Am vazut cât de energici erau chiar din momentul în care a început „simfonia” bătătoarelor, cu care au pregătit pasta din kozo! Micii participanţi au uitat de telefoane şi tablete cât timp au urmărit cu atenţie demonstraţia de realizare a hârtiei japoneze, iar apoi, cu răbdare, au realizat fiecare dintre ei câte o foaie de hârtie. După amiaza a fost rândul adulţilor, mai rezervaţi decât copiii la pregătirea pastei, dar la fel de atenţi şi implicaţi în procesul de realizare a micilor foi de hârtie din kozo.

Foile noastre de hârtie au fost folosite şi în atelierul de gravură japoneză, desfăşurat pe 15 decembrie, participanţii putând imprima atât pe hârtie de bumbac cât şi pe foi din kozo, realizate de colegii noştri de la atelierul de hârtie de mână.

Citeşte mai mult
Fară comentarii

Cartea Centenar

La începutul lunii aprilie 2018, Moara de hârtie a acceptat o provocare din partea Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, aceea de a realiza hârtie de mână tradiţională, din bumbac, pentru un proiect special – Cartea Centenar, o oglindă peste timp a Cărţii de Aur a Serbărilor Unirii din 1929. În Cartea Centenar au semnat personalități ale vieții politice și culturale ale țării noastre, cum ar fi preşedintele României, Patriarhul României, Arhiepiscopul major al al Bisericii Române Unite cu Roma, Custodele Coroanei, preşedintele Academiei Române, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul general al României, guvernatorul Băncii Naţionale a României, şeful Marelui Stat Major etc.

Pentru această carte-obiect, cu totul specială, îmbrăcată în piele, pe care au fost pictate manual ornamente asemănătoare cu cele ale suratei ei de acum 90 de ani, specialiştii Muzeului au dorit o hârtie aparte, realizată în România. Ne-a onorat alegerea noastră ca realizatori ai hârtiei de mână pentru Cartea Centenar şi credem că am reușit să realizăm o hârtie deosebită. A fost cel mai complex proiect de producţie de hârtie de artă derulat de noi până acum – foile solicitate au avut un format mult mai mare decât de obicei, 50×80 de centimetri. Am început prin a realiza, cu ajutorul Atelierului de lemn din Satul meşteşugurilor, o vană de mari dimensiuni şi diferite tipuri de rame de mărimi mari, pentru a testa realizarea foilor. La atelierul de hârtie de mână am început prin a toca firele de bumbac – am folosit ca materie primă fire de bumbac 100%, din urzeală de la războiul de ţesut. Culoarea bumbacului fiind natur, hârtia a iesit o frumoasă nuanţă crem deschis, numai bună pentru pictat şi scris pe ea. După ce am lăsat la înmuiat bumbacul, l-am procesat în holendrul de măcinare timp de aproape 8 ore pe fiecare tranşă, pentru a realiza pasta de hârtie. Din pasta de hârtie am realizat foile, una câte una, fiecare foaie având în filigran cifra „100”.

Am fost foarte bucuroşi să realizăm, pentru prima oară în România după mai mult de 150 de ani, procesul complet de creare a foilor de hârtie de mână de mari dimensiuni, de la pregătirea materiei prime până la procesul final!

Citeşte mai mult
Fară comentarii