Hârtia în România (Partea II)

Din avantajele de a lucra pentru o moară de hârtie în secolul al XVII-lea: scutirea de dări. Zice pitacul domnesc din 4 aprilie 7154 [1646]:

Cu mila lui Dumnezeu Io Matei Basarab voevod şi domn, scrie Domnia mea cinstitului boier al Domniei mele jupan Mihnea, biv vel stolnic, carele eşti cămăraş la Ocnele Mari sănătate. Prin aceasta îţi fac ştire Domnia mea, în vreme ce vei vedea această carte a Domniei mele, iar dumneata să cauţi să laşi slobozia sfintei mânăstiri Cozia, care se cheamă Călimăneşti în pace pentru cârpa de la moara de hârtie, că m-am milostivit Domnia mea de i-am ierat pentru că au lucrat la moara de hârtie până au isprăvit-o … deci să aibă bună pace, nimic val să nu aibă, nici de un lucru domnesc.

Prima moară de hârtie de pe teritoriul Ţării Româneşti se pare că ar fi fost la Călimăneşti, înfiinţată fiind în jurul anului 1643. Interesant este faptul că pitacul citat fragmentar mai sus este scris chiar pe hârtia produsă la această moară.

Sursa: M. Popescu, Fabricile de hârtie ale lui Matei Basarab, Revista Istorică Română, Vol. VII