Prestigioasa fundaţie americană MacArthur a acordat un grant de 500.000 de dolari pentru următorii 5 ani profesorului Timothy Barrett de la Universitatea din Iowa, directorul fondator al singurului centru de cercetare a istoriei fabricării hârtiei manuale din statele unite, Centrul pentru carte. Profesorul Barrett a studiat istoria hârtiei pentru a reinventa tehnicile de mult uitate ale meşterilor japonezi şi europeni.

Moara de hârtie se inspiră din cartea despre tradiţiile, instrumentele şi tehnicile manufacturii japoneze de hârtie, publicată de profesorul Barret în urma unui stagiu de cercetare în Japonia.

Sursa: http://www.macfound.org/site/c.lkLXJ8MQKrH/b.5458003/k.9768/Timothy_Barrett.htm

Hârtia în România (partea I)

Cel mai vechi document scris pe hârtie păstrat pe teritoriul actual al României datează din 1328-1330 şi provine din cancelaria papală de la Avignon. Primul document pe hârtie emis pe teritoriul României este emis de Capitlul din Oradea în 1334 (acum 675 de ani!). (mai mult…)

Cartierul morilor apuse

În dimineaţa târzie de august în care am pornit către Valea Morilor, nimic nu părea sa ne contureze în roz ideea morii de hârtie. Cu toate acestea, un mic sătuc descoperit intamplator în căutările noastre de locuri cu iz de hârtie, urma să ne deschidă orizonturi noi in privinţa morii noastre.

De pe malul unui lac de poveste, care oglindea un cer incredibil de azuriu, am luat-o la pas pe cărarea care ne ducea în Cartierul morilor de altădată. Drumul, lung de 2-3 km, fusese săpat în inima muntelui şi şerpuia în paralel cu râul învolburat, care odată contribuise la apariţia morilor de hârtie, iar mai târziu, la dispariţia lor.

Via (mai mult…)

Prima erată din istoria tiparului românesc

Foarte interesantul blog colaborativ ProLibro scrie despre Prima erată românească:

Mitropolitul Dosoftei … în notiţa ce precede erata “Psaltirei slavo-române”, apărute la Iaşi, în 1680, prima erată din istoria editurii româneşti, declara: “am îndireptatu bogatele cuvinte ce să află schimbate într-această carte , carile rumăniia nu să potriveşte cu sirbiia, pentru căci s-au tălmăcit de pre izvodulu lui S-tii Ieronim, carile-i eliniaşte, şi lătiniaşte şi evreiaşte”. (mai mult…)

Hârtia în România (Partea II)

Din avantajele de a lucra pentru o moară de hârtie în secolul al XVII-lea: scutirea de dări. Zice pitacul domnesc din 4 aprilie 7154 [1646]:

Cu mila lui Dumnezeu Io Matei Basarab voevod şi domn, scrie Domnia mea cinstitului boier al Domniei mele jupan Mihnea, biv vel stolnic, carele eşti cămăraş la Ocnele Mari sănătate. Prin aceasta îţi fac ştire Domnia mea, în vreme ce vei vedea această carte a Domniei mele, iar dumneata să cauţi să laşi slobozia sfintei mânăstiri Cozia, care se cheamă Călimăneşti în pace pentru cârpa de la moara de hârtie, că m-am milostivit Domnia mea de i-am ierat pentru că au lucrat la moara de hârtie până au isprăvit-o … deci să aibă bună pace, nimic val să nu aibă, nici de un lucru domnesc.

(mai mult…)

Reclamă veche – depozit de hârtie