Vă invităm împreună cu Fundaţia Calea Victoriei să descoperiţi Comana – un loc plin de istorie, situat în imediata apropiere a Bucureştilor. Obiectivele pe care vă propunem să le vizităm sunt Mănăstirea Comana și Moara de hârtie, situate în Parcul Natural Comana.

Vom începe excursia cu vizitarea Sfintei Mănăstiri Comana, aşezământ ctitorit de Vlad Tepeş în anul 1461, (așadar, pe 27 septembrie s-au împlinit 550 de ani de la prima atestare documentară), a muzeului Mănăstirii, apoi vom admira chiar din faţa Mănăstirii superba privelişte către râul Neajlov. Ghidajul acestui obiectiv turistic va fi făcut chiar de unul dintre călugării ce vieţuiesc în acest sfânt lăcaş.

Excursia se va continua apoi cu vizitarea Atelierului – Muzeu Moara de hârtie, o iniţiativă de promovare a meşteşugurilor manufacturiere. Vom face o incursiune prin istorie şi vom afla informaţii interesante despre începuturile hârtiei în România şi în lume, despre legătoria de carte şi tiparul manual. Vom avea ocazia să vedem echipamente specifice acestor domenii, gravuri rare, tipărituri vechi, dar şi să ascultăm poveştile din jurul lor. Apoi, vom lua parte la un atelier de tipar înalt unde vom învăţa să tipărim ca pe vremuri.

Despre Comana

Comana se află în Parcul Natural Comana, cea mai mare arie protejată din Câmpia Română, cunoscută, în special pentru Rezervaţiile de bujor şi ghimpe. Parcul Natural Comana se întinde pe 25.000 de hectare şi cuprinde un ecosistem caracteristic deltei, cunoscut din vechime sub numele de Balta Comana, a doua zona umedă a României ca biodiversitate după Delta Dunării.

Transportul la Comana se va face cu maşinile personale, cei care nu au maşină vor participa prin amabilitatea celor cu maşini, în funcţie de locurile disponibile.

Plecarea din Bucureşti (Parcul Carol) va fi sâmbătă, 29 octombrie 2011 la ora 10:00 şi evenimentul se va termina în jur de ora 14:00.

Taxa: 80 ron – include materiale de lucru si o mica gustare.

Vă așteptăm cu drag și vă promitem o zi odihnitoare, educativă și foarte plăcută. 🙂

Ne place mult ideea de șezătoare, de prieteni adunaţi să lucreze de drag, împreună, într-o atmosferă caldă, pentru un motiv de suflet. Sâmbătă ne-am strâns din nou la moară. Am ales să ne ocupăm de o altă casă de litere (Caligraficele) care nu mai avea literele în ordine. Când o transportasem, literele se amestecaseră între ele într-atât de rău, încât era un adevărat chin să compui un text. Am “şezut” în picioare, luând literă cu literă şi analizând-o, căci elegantele litere caligrafice aveau în unele cazuri nişte şerpuiri şi răsuciri care ne puneau pe gânduri. Apoi, le-am pus în noile cutiuţe curăţate şi etichetate.

Munca nu a fost grea, dar la un moment dat, după ore în șir de analizat micile bucățele de plumb, am simțit nevoia să ne oprim. Noroc că momentul a coincis cu finalul operaţiunii şi cu lăsarea serii. Dacă eram singuri, nu am fi terminat, dar cu ajutorul unor prieteni inimoşi, care iubesc moara de hârtie şi ce înseamnă ea, pe la 6 seara am terminat de aranjat ultimele litere.

Tot sâmbătă, printre şezătorit, răsfăţat cu bunătăţi eco, dulceţuri, must, cremă de zahăr ars  şi altele asemenea, am mai primit şi vizita unor bicicliști curajoşi, care au înfruntat vântul și frigul pentru a ne vizita, precum şi a unor buni prieteni care erau prin zonă. Deci, moara a avut parte din nou de o zi veselă, populată cu oameni care o iubesc, cărora le mulţumim şi pe această cale că şi-au petrecut o zi de week-end cu noi, la Moara de hârtie. 🙂

Despre Şezătorile Moara de hârtie

Şezătorile Moara de hârtie sunt evenimente gratuite, adresate tuturor celor care vor să fie aproape de Moara de hârtie. În cadrul lor, veţi avea ocazia să învăţaţi lucruri noi, să vă implicaţi direct în activităţile noastre, să contribuiţi la dezvoltarea Atelierului – Muzeu Moara de hârtie şi, nu în ultimul rând, să petrecem împreună timp de calitate.

Uneori, nu ne imaginăm câtă bucurie şi satisfacţie îţi poate aduce o zi oarecare, dacă o întâmpini cu inima deschisă şi cu convingerea că lucrurile se aşează aşa cum e mai bine. Sâmbătă, 1 octombrie 2011, se anunţa o zi care urma să înceapă devreme şi să se sfârşească târziu în noapte. Aveam convingerea că vom transforma pentru mulţi oameni o zi obişnuită într-o zi deosebită şi că, ei la rândul lor, ne vor aduce bucurie. Nu ne gândeam nici pe departe că numărul lor va fi de ordinul sutelor, iar ziua atât de plină. (mai mult…)

Tricoul de bine

luni, 05 septembrie 2011 by

Dintotdeauna ne-au plăcut cuvintele, ideile, citatele care transmit un mesaj puternic. Ele poartă în ele ceva subtil, dar profund, care ajunge la tine prin invizibile căi și îți influențează în bine starea de spirit, ziua, viața. Mă gândesc acum la zeci de citate pe care de-a lungul vremii le-am colecționat, la cărțile care ne-au marcat viața, la cuvintele obișnuite care ne dau aripi să înfăptuim imposibilul.

Ceea ce facem noi la Moara de hârtie se învârte în jurul cuvintelor şi al oamenilor. Hârtia manuală de-abia așteaptă să-și primească scrise sau imprimate cuvintele. Tiparul așterne cuvinte pe hârtie. Agendele noastre sunt făcute să fie gazde prietenoase cuvintelor. Iar pe toate le facem cu drag pentru voi.

Pe prietenii de la RomâniaPozitivă îi admirăm de multă vreme pentru perseverența și bucuria cu care împart știrile frumoase despre România. Când ne-au povestit ideea lor de a tipări pe tricouri un cuvânt cu o încărcătură pozitivă și ne-au propus să îi ajutăm să o pună în practică, am fost extrem de încântați și le-am răspuns pe loc: DA (mai mult…)

Cartea – speculum humanae salvationis

marți, 18 octombrie 2011 by

Aseară, am dat peste Universul cărţilor al lui Albert Flocon. Am deschis-o şi de la primele rânduri ale introducerii am ştiut că vreau să o citesc. Cartea începe aşa:

“Orice activitate umană este, în ultimă instanţă, tributară cărţii. Întregul univers, cu trecutul şi prezentul lui, poate fi citit, studiat şi trăit din fotoliu. […] Deopotrivă atracţie şi primejdie din partea unei civilizaţii în întregime livrescă: viaţa citită înlocuieşte viaţa trăită. […] “

Aşa mi-am început mereu lecturile, cu prefaţa sau cuvântul înainte. Dacă ce citeam despre autor sau despre scrierile lui  trezea în mine ceva, curiozitate, admiraţie, dorinţa de a afla mai mult, continuam să citesc, să-l cunosc mai bine pe cel care ştia să scrie în felul acela care ajungea la mine. Uneori, continuam simţind că voi descoperi acel ceva care mă va mişca interior. Alteori, citeam doar pentru că ştiam că în orice carte faci o mică descoperire care schimbă ceva la tine. Nu cred să fi existat cărţi la care să nu-mi fi plăcut ceva, cât de mic, chiar dacă în întregime nu erau pe placul meu.  Oricât de “proastă” ar fi fost o carte, aflam ceva nou, găseam ceva ce-mi plăcea, descopeream ceva la mine prin intermediul ei.  M-am considerat întotdeauna datoare să citesc acele cărţi care ajung la mine, pentru că hazardul potriveşte lucrurile cum e mai bine.

Mi s-a întâmplat uneori, să citesc din respect faţă de cel care scrisese acea carte.  Am o mare admiraţie pentru oamenii care scriu. Ei au ceva în plus faţă de oamenii de rând, sunt mai atenţi la viaţă, conectaţi diferit la realitate şi dincolo de ea. Mi se pare că-s însuşiri pe care nu le are oricine.  Mi-a plăcut mult şi m-a emoţionat titlul cărţii lui Dan C. Mihălescu: Cărţile care ne-au făcut oameni…simplu şi adevărat. Fără cărţi nu am face nimic din ceea ce facem şi nu am fi nimic din ceea ce suntem.

Cărţile ne hrănesc pe noi ca indivizi şi ne ajută să creştem mari în spirit. Cărţile sunt daruri divine, iar scriitori, oameni cu har.  Am mai spus-o şi o mai spun, cărţile ne ajute să ne împrietenim cu noi înşine, să ne descoperim, să ne acceptăm, să ne iubim ca apoi să-i putem iubi pe ceilalţi, să ne putem bucura ca să bucurăm la rândul nostru.

“Cartea este cu adevărat acel “speculum humanae salvationis” (oglinda mântuirii omeneşti) care apropie peste spaţiu şi timp pe cel care caută, de cel care descoperă; oglindă în care licăreşte o speranţă de viitor.”

Dragilor,

în cele aproape 3 luni de când am inaugurat Atelierul – Muzeu Moara de hârtie, peste 500 de oameni au participat la evenimentele noastre sau ne-au vizitat. Am primit multe aprecieri, încurajări, idei de proiecte, sfaturi. Deși suntem la început și mai avem multe de făcut ca Moara de hârtie să fie ca în visele noastre, am fost impresionați să vedem cât de entuziaști sunt mulți din cei care află pentru prima dată de proiectul nostru. Din ce în ce mai multă lume ne spune că e unică  ideea noastră și că Moara de hârtie este un concept care merită să fie cât mai cunoscut. Unii dintre prietenii noștri și ai Morii de hârtie au scris deja despre noi și ne-au promovat. Le suntem recunoscători, au făcut-o absolut de dragul proiectului, căci buget de publicitate nu avem. 🙂 Acum e timpul să știe și mai mulți oameni despre noi, ne ajutați? Ne-am propus ca până la sfârșitul lunii să depășim 1000 de prieteni pe pagina noastră de facebook. Rugămintea este să trimiteți prietenilor voștri pagina noastră de facebook și dacă le place să-i rugați și pe ei să o dea mai departe. Ce ziceți, putem? 🙂


Moara de hârtie în revista Regard

vineri, 23 decembrie 2011 by

Magie şi bucurie la Moara de hârtie

miercuri, 14 decembrie 2011 by

Trăim momente frumoase la Moara de hârtie. După aproape 3 ani în care am visat cu ochii deschiși la ce frumos o să fie, acum savurăm în linişte, cu bucurie şi recunoştinţă ceea ce ni se întâmplă. Totul e un dar care ne ajută să creștem și să mergem mai departe cu visul nostru. Moara aduce bucurie, adună oameni cu inima deschisă – și asta ne dă aripi și încredere că sunt pe drumul cel bun.

Am început să  punem în aplicare o parte din idei, avem multe, unele mai frumoase ca altele. Sunt idei despre lucruri care ne plac, sunt planurile noastre pentru o viață. Ele vin direct din inimă și suntem pregătiți să muncim pentru ele, chiar dacă știm că munca va fi multă și încercările pe măsură.

Atelierul de decorațiuni din hârtie manuală a fost o dorință care a venit natural în această perioadă de final de an. Un nou prilej ca moara să primească oaspeți, oameni care vin din curiozitate și care ne spun că se întorc. Și se întorc. Chiar dacă suntem la 35 de km de București, chiar dacă e iarnă. E uimitor cum, deja, în cele doar câteva luni de când ne-am deschis către lume, oamenii au revenit şi au adus alți oameni. Semn bun!

Sâmbătă, am vrut mai mult ca oricând, să creăm la moară o atmosferă plină de magie, iubire, poveste, copilărie, bucurie, joacă. Aşa ne dorim să fie moara, o insulă a bucuriei, a frumosului şi a creativităţii. Să ne întâlnim la moară şi să uităm de grijile obişnuite, să redescoperim “micii” artişti din noi, să ne liniştim şi să ne simțim bine, oricare ar fi tema întâlnirii.

Am pregătit totul cu atenţie şi iubire. Am făcut din timp hârtie, am decupat-o, ne-am făcut decorațiuni la fereşti. Decorul din spațiul atelierului a fost creat în special din hârtie manuală tipărită cu pasaje  din poveşti care pluteau pe deasupra capetelor noastre. Au fost cu noi Alice, Micul prinţ şi chiar Moş Crăciun, care nu ni s-a arătat, dar îl ştiam ascuns printre frazele înălţate pe sfori lungi. 😉 Ne-am simţit ca într-o poveste de Crăciun, creată din mai multe şi frumoase poveşti.

O poveste cu oameni buni care redeveniseră copii în jocul lor de Crăciun. Era magie. Iar iubirea se simţea caldă şi pufoasă cum plutea în aer. Ba chiar, semn că era cu noi, luase forma unor inimioare care erau peste tot. Până şi în turta dulce printre steluţe şi brăduţi se ascunseseră o sumedenie de inimi. Păi cum să nu fie magie, dacă era iubire? 🙂

Seara, după atelier, parcă aveam inimile înflorite şi simţeam cum firişoare subţiri de iubire curgeau către şi dinspre noi. Revedeam cu ochii minţii, zâmbetele calde, privirile vii, feţele luminoase ale oamenilor care şi-au petrecut jumătate de zi cu noi la moară. Aveau sufletele frumoase şi calde, cum numai moara ştie să adune în jurul ei. Şi le-a plăcut să se joace cu hârtia noastră. Mulţi dintre ei ne-au spus şi ne-au trimis apoi tot felul de semne că aşa a fost: mesaje, e-mailuri, fotografii. Ce bucurie…

Pentru noi a fost o zi cu mulţi prieteni,  în care ne-am jucat aşa cum am visat să ne jucăm la Moara de hârtie, deconectându-ne de toate grijile, relaxându-ne şi redevenind copii … creativi 🙂  Mulţumim zânuţelor şi spiriduşilor Morii de hârtie: Andhra, Diana, Andreea, Ana, care cu propria lor magie au contribuit la crearea magiei de sâmbătă. Mulțumim și Cristinei Ivan pentru cat de frumos a surprins în fotografii, atmosfera de la moară.

Azi am citit o vorbă-urare a Părintelui Nicolae Steinhardt care mi-a plăcut mult: “Se apropie Crăciunul. Aur şi argint să dăm celor din jur nu avem. Doar cîte o vorbă bună să le rostim. E şi acesta un dar de preţ, ce-şi poate avea locul în traista bunului Moş Crăciun”

În prag de mare sărbătoare, să rostim vorbe bune, să ne curăţăm sufletele de relele de peste an, să fim mai buni,  mai împăcaţi cu viaţa noastră, ca să simţim mai bine Minunea!

Crăciun fericit, dragi prieteni!

[slideshow]

Cartea oaspeţilor noştri

vineri, 26 august 2011 by

Prin iulie, vă anunțam că am pregătit prima carte de oaspeţi a Morii de hârtie, cartea în care vor scrie toți cei care îi trec pragul. O carte în care vrem să adunăm gândurile, urările de bine, ideile voastre pe care ați vrea să le punem în practică la Moara de hârtie.

Cartea este aici și vă așteaptă să-i umpleți paginile.

Poveşti într-o bucată de piele

luni, 04 aprilie 2011 by

În această bucată de piele vor fi poveştile mele, aşa cum sunt: vesele sau triste, plictisitoare sau incitante, tragice, comice sau tragi-comice. Vor fi bucăţi din viața mea. Aici voi vorbi cu mine despre mine, despre oameni, despre bucurie, credinţă, iubire, putere, slăbiciune. Vor fi planurile mele, ideile mele, visele mele, gândurile mele cărora le stă bine, în scris.

Toate vor fi aici.

În această bucată de piele …vor fi poveştile mele.

 

 

 

 

 

 

SUS