Puteţi ajuta moara … prin reciclare

Moara de hârtie este un organism viu, care are nevoie permanentă de lucruri. Multe din ce căutam noi sunt lucruri care nu vă mai trebuie prin casă/birou/atelier, dar care nouă ne pot folosi în „aventura” noastră.

Ce am avea nevoie? Pentru uşurinţa abordării, le-am împarţit în 2 categorii:

1. mai simple

2. mai complicate

Carevasazică:

1. Mai simple:
– Hârtie albă reciclată
– Petale uscate de flori, ceai expirat, cafea expirată, orice altceva se poate insera în hârtie
– Cărţi de telefon, pagini aurii şi similare
– Haine de in, bumbac sau cânepă
– Blendere

2. Mai complicate:
a. Oale de inox mari
b. Echipamente de tipar
c. Echipamente de legătorie (mai mult…)

Agendă pentru Radu

Hârtie de acuarelă culoarea untului, ruptă pe margini, copertă din piele întoarsă maro, legată manual.

gsm1 (mai mult…)

Hârtia în România (partea I)

Cel mai vechi document scris pe hârtie păstrat pe teritoriul actual al României datează din 1328-1330 şi provine din cancelaria papală de la Avignon. Primul document pe hârtie emis pe teritoriul României este emis de Capitlul din Oradea în 1334 (acum 675 de ani!). (mai mult…)

Agende pentru Dana şi Marian

Agenda pentru Dana – interior: hârtie reciclată galbuie cusută cu aţă roşie de in; coperta din catifea roşie.

Agenda pentru Marian – interior: hârtie groasă cafenie cusută cu aţă albă; copertă din piele întoarsă verde.

danamarian (mai mult…)

Cartierul morilor apuse

În dimineaţa târzie de august în care am pornit către Valea Morilor, nimic nu părea sa ne contureze în roz ideea morii de hârtie. Cu toate acestea, un mic sătuc descoperit intamplator în căutările noastre de locuri cu iz de hârtie, urma să ne deschidă orizonturi noi in privinţa morii noastre.

De pe malul unui lac de poveste, care oglindea un cer incredibil de azuriu, am luat-o la pas pe cărarea care ne ducea în Cartierul morilor de altădată. Drumul, lung de 2-3 km, fusese săpat în inima muntelui şi şerpuia în paralel cu râul învolburat, care odată contribuise la apariţia morilor de hârtie, iar mai târziu, la dispariţia lor.

Via (mai mult…)

România – un ziar ilegal

Despre cum s-a încercat tipărirea unui ziar ilegal în timpul comunismului:

Alexandru Chivoiu … s-a implicat in procurarea literelor: «Literele si celelalte materiale tipografice nu se gaseau in sectia in care lucram eu (sectia Gazete- Combinatul poligrafic Casa Scanteii). Specific sectiei Gazete era culegerea materialelor pe masinile Linotip, cuvintele erau asezate in randuri de plumb. Mi-ar fi fost foarte greu sa culeg materialele concepute de domnii Petre Mihai Bacanu, Mihai Creanga, Anton Uncu, Stefan Niculescu-Maior, pentru ca puteam fi vazut de colegii mei sau de alte persoane din alte redactii, carora le culegeam materialele. Atunci m-am gandit sa fac rost de litere din alta sectie, desi se patrundea destul de greu dintr-o sectie in alta. Faptul ca eram maistru imi ingaduia sa trec prin toate sectiile combinatului». Acolo se muncea pe trei schimburi, iar ultimul avea cei mai putini muncitori. Asa ca, in timpul pauzei de masa, Chivoiu intra si lua la nimereala litere. Pentru ca nu tinea evidenta lor si nici nu putea lua «a»-uri sau «b»-uri la alegere, a fost nevoit sa ia cateva zeci de kilograme de litere pentru a putea culege cele patru materiale.

(mai mult…)

Prima erată din istoria tiparului românesc

Foarte interesantul blog colaborativ ProLibro scrie despre Prima erată românească:

Mitropolitul Dosoftei … în notiţa ce precede erata “Psaltirei slavo-române”, apărute la Iaşi, în 1680, prima erată din istoria editurii româneşti, declara: “am îndireptatu bogatele cuvinte ce să află schimbate într-această carte , carile rumăniia nu să potriveşte cu sirbiia, pentru căci s-au tălmăcit de pre izvodulu lui S-tii Ieronim, carile-i eliniaşte, şi lătiniaşte şi evreiaşte”. (mai mult…)

Am citit în broşura „Contribuţii la istoricul vechei legătorii de cărţi din Transilvania”, scrisă de Dr. Iulius Bielz, fost director al Muzeului Brukenthal din Sibiu, despre câteva dintre preţurile lucrărilor de legătorie din vechime. Un Laurenţiu, frate dominican din Braşov, a primit în 1533 17 aspri pentru legatul unui registru de contabilitate, iar Mihail, presbiter tot din Brasov, a primit pentru legarea unui registru de venituri 14 aspri. (mai mult…)

Cum a fost la expoziţie

O imagine valorează (uneori) cât o mie de cuvinte:

Work in progress (mai mult…)

Pagină cu pagină

moara de hârtie recomandă:

Afis iulie 2009