Site-ul Uniunii Europene prezentând în sinteză industria grafică europeană, menţionează că aceasta generează venituri de aproximativ 105 miliarde de euro, cuprinde 132.000 de companii cu peste 850.000 de angajaţi şi este formată mai ales din întreprinderi foarte mici, mai mult de 85% dintre acestea având sub 20 de angajaţi.

Uitându-ne pe datele statistice, vedem că în 2006 (anul cu ultimele date statistice cuprinse în raportul anual al Intergraf), în România, veniturile (declarate) ale industriei tipografice erau de 624,5 de milioane de euro, generate de 2.128 de firme ce aveau 19.780 de angajaţi. Jucându-ne cu cifrele, vedem în primul rând că România este o piaţă infimă pentru industria tipografică – veniturile generate în 2006 reprezintă … 0,59% din veniturile totale ale celor 27 de state membre. (mai mult…)

România – un ziar ilegal

Despre cum s-a încercat tipărirea unui ziar ilegal în timpul comunismului:

Alexandru Chivoiu … s-a implicat in procurarea literelor: «Literele si celelalte materiale tipografice nu se gaseau in sectia in care lucram eu (sectia Gazete- Combinatul poligrafic Casa Scanteii). Specific sectiei Gazete era culegerea materialelor pe masinile Linotip, cuvintele erau asezate in randuri de plumb. Mi-ar fi fost foarte greu sa culeg materialele concepute de domnii Petre Mihai Bacanu, Mihai Creanga, Anton Uncu, Stefan Niculescu-Maior, pentru ca puteam fi vazut de colegii mei sau de alte persoane din alte redactii, carora le culegeam materialele. Atunci m-am gandit sa fac rost de litere din alta sectie, desi se patrundea destul de greu dintr-o sectie in alta. Faptul ca eram maistru imi ingaduia sa trec prin toate sectiile combinatului». Acolo se muncea pe trei schimburi, iar ultimul avea cei mai putini muncitori. Asa ca, in timpul pauzei de masa, Chivoiu intra si lua la nimereala litere. Pentru ca nu tinea evidenta lor si nici nu putea lua «a»-uri sau «b»-uri la alegere, a fost nevoit sa ia cateva zeci de kilograme de litere pentru a putea culege cele patru materiale.

(mai mult…)

Prima erată din istoria tiparului românesc

Foarte interesantul blog colaborativ ProLibro scrie despre Prima erată românească:

Mitropolitul Dosoftei … în notiţa ce precede erata “Psaltirei slavo-române”, apărute la Iaşi, în 1680, prima erată din istoria editurii româneşti, declara: “am îndireptatu bogatele cuvinte ce să află schimbate într-această carte , carile rumăniia nu să potriveşte cu sirbiia, pentru căci s-au tălmăcit de pre izvodulu lui S-tii Ieronim, carile-i eliniaşte, şi lătiniaşte şi evreiaşte”. (mai mult…)

Hârtia manuală şi tiparul manual

Am avut ocazia acum câteva săptămâni să testăm tiparul înalt manual (direct în presă) în atelierul lui Răzvan Supuran de la Muzeul Ţăranului Român. Am folosit hârtie manuală făcută de noi şi de Răzvan, pe care am scris cu maşina de scris şi apoi am adăugat cuvinte tipărite manual cu tuş tipografic negru. Iată o parte a rezultatului obţinut:

masinasitipar

Puteţi ajuta moara … prin reciclare

Moara de hârtie este un organism viu, care are nevoie permanentă de lucruri. Multe din ce căutam noi sunt lucruri care nu vă mai trebuie prin casă/birou/atelier, dar care nouă ne pot folosi în “aventura” noastră.

Ce am avea nevoie? Pentru uşurinţa abordării, le-am împarţit în 2 categorii:

1. mai simple

2. mai complicate

Carevasazică:

1. Mai simple:
– Hârtie albă reciclată
– Petale uscate de flori, ceai expirat, cafea expirată, orice altceva se poate insera în hârtie
– Cărţi de telefon, pagini aurii şi similare
– Haine de in, bumbac sau cânepă
– Blendere

2. Mai complicate:
a. Oale de inox mari
b. Echipamente de tipar
c. Echipamente de legătorie (mai mult…)