Ne face o mare plăcere să vă invităm la primul Atelier de felicitări de Crăciun pe tipar înalt (sau, pentru fanii limbii engleze, Letterpress). În premieră în România, în atmosfera magică de la Moara de hârtie vom realiza împreună cele mai speciale felicitări de Crăciun. Cunoscătorii ştiu deja acest lucru.:)

Vom începe evenimentul cu vizitarea Atelierului–Muzeu Moara de hârtie, unde veţi vedea echipamente originale, specifice legătoriei şi tiparului, gravuri rare, tipărituri vechi şi veţi asculta poveşti din lumea hârtiei, tiparului şi legătoriei.

Apoi, ne-am propus ca, împreună cu voi, să creăm felicitări de Crăciun, pentru voi şi oamenii dragi din vieţile voastre.

Ce fel de felicitări?

Vom realiza felicitări pe hârtie realizată manual în Atelierul–Muzeu Moara de hârtie. Doar foaia de hârtie manuală este acea foaie vie, care se potriveşte cu atmosfera Crăciunului şi cu iubirea pe care vrem să o transmitem celor dragi.

Cum le vom realiza?

Tipărind manual, cu litere mobile de tipar înalt şi cu clişee, ca pe vremea lui Gutenberg. Adică, vom culege manual litere, le vom aranja în ramă, apoi vom tipări manual, descoperind astfel frumuseţea, eleganţa şi unicitatea tiparului înalt.

Când?

Atelierele vor fi organizate în perioada 12 noiembrie-18 decembrie 2011 şi sunt deschise grupurilor de copii şi adulţi (minim 9 persoane).

Vom organiza un singur atelier în regim deschis doar pe data de 17 decembrie 2011.

Durata evenimentului  va fi de cca 5h, de la 13:00 la 18:00. Plecare din Bucuresti – Parcul Carol, ora 13:00.

Costuri: Adulţi: 100 Ron

Studenţi şi copii: 80 Ron

Preţul include şi materialele de lucru (hârtie manuală, cerneală, alte consumabile), precum şi o gustare.

La finalul atelierului fiecare participant/ă va primi câte 3 felicitări realizate manual chiar de el/ea.

Unde?

Vă aşteptăm cu drag la Moara de hârtie din Comana (Giurgiu),  să descoperiţi tiparul înalt, să tipăriţi singuri felicitări de Crăciun şi să ne bucurăm împreună de atmosfera magică de la moară.

Transportul la Comana se va face cu mijlocul de transport/maşina participanţilor, iar cei care nu au mijloc de transport vor participa prin amabilitatea celor cu maşină, în măsura locurilor disponibile.

Pentru înscrieri vă rugăm să ne trimiteţi un e-mail la adresa echipa@moaradehartie.ro.

Dacă doriţi să organizăm pentru Dumneavoastră (organizaţie/şcoală/companie) un atelier dedicat, vă rugăm să ne contactaţi la adresa echipa@moaradehartie.ro.

Vă mulţumim şi vă aşteptăm cu drag!

Dragilor,

în cele aproape 3 luni de când am inaugurat Atelierul – Muzeu Moara de hârtie, peste 500 de oameni au participat la evenimentele noastre sau ne-au vizitat. Am primit multe aprecieri, încurajări, idei de proiecte, sfaturi. Deși suntem la început și mai avem multe de făcut ca Moara de hârtie să fie ca în visele noastre, am fost impresionați să vedem cât de entuziaști sunt mulți din cei care află pentru prima dată de proiectul nostru. Din ce în ce mai multă lume ne spune că e unică  ideea noastră și că Moara de hârtie este un concept care merită să fie cât mai cunoscut. Unii dintre prietenii noștri și ai Morii de hârtie au scris deja despre noi și ne-au promovat. Le suntem recunoscători, au făcut-o absolut de dragul proiectului, căci buget de publicitate nu avem. 🙂 Acum e timpul să știe și mai mulți oameni despre noi, ne ajutați? Ne-am propus ca până la sfârșitul lunii să depășim 1000 de prieteni pe pagina noastră de facebook. Rugămintea este să trimiteți prietenilor voștri pagina noastră de facebook și dacă le place să-i rugați și pe ei să o dea mai departe. Ce ziceți, putem? 🙂


Oameni noi au pătruns în universul Morii de hârtie, sâmbătă. S-au trezit devreme şi au pornit alături de noi să descopere Mănăstirea Comana şi Moara de hârtie. Le-am fost ghizi şi gazde primitoare, iar Comana ne-a dăruit o zi cu soare călduţ şi vesel.

Tare ne-a mai plăcut să-i vedem bucuroşi că sunt acolo, să le surprindem mirarea, încântarea, curiozitatea, să le simţim voia bună şi energia pozitivă.

Suntem fericiţi şi recunoscători că pe poarta Morii de hârtie nu au intrat niciodată oameni “străini”, doar prieteni care au ştiut să se bucure, să descopere,  să fie parte din poveste.

[slideshow]

Cartea – speculum humanae salvationis

Aseară, am dat peste Universul cărţilor al lui Albert Flocon. Am deschis-o şi de la primele rânduri ale introducerii am ştiut că vreau să o citesc. Cartea începe aşa:

“Orice activitate umană este, în ultimă instanţă, tributară cărţii. Întregul univers, cu trecutul şi prezentul lui, poate fi citit, studiat şi trăit din fotoliu. […] Deopotrivă atracţie şi primejdie din partea unei civilizaţii în întregime livrescă: viaţa citită înlocuieşte viaţa trăită. […] “

Aşa mi-am început mereu lecturile, cu prefaţa sau cuvântul înainte. Dacă ce citeam despre autor sau despre scrierile lui  trezea în mine ceva, curiozitate, admiraţie, dorinţa de a afla mai mult, continuam să citesc, să-l cunosc mai bine pe cel care ştia să scrie în felul acela care ajungea la mine. Uneori, continuam simţind că voi descoperi acel ceva care mă va mişca interior. Alteori, citeam doar pentru că ştiam că în orice carte faci o mică descoperire care schimbă ceva la tine. Nu cred să fi existat cărţi la care să nu-mi fi plăcut ceva, cât de mic, chiar dacă în întregime nu erau pe placul meu.  Oricât de “proastă” ar fi fost o carte, aflam ceva nou, găseam ceva ce-mi plăcea, descopeream ceva la mine prin intermediul ei.  M-am considerat întotdeauna datoare să citesc acele cărţi care ajung la mine, pentru că hazardul potriveşte lucrurile cum e mai bine.

Mi s-a întâmplat uneori, să citesc din respect faţă de cel care scrisese acea carte.  Am o mare admiraţie pentru oamenii care scriu. Ei au ceva în plus faţă de oamenii de rând, sunt mai atenţi la viaţă, conectaţi diferit la realitate şi dincolo de ea. Mi se pare că-s însuşiri pe care nu le are oricine.  Mi-a plăcut mult şi m-a emoţionat titlul cărţii lui Dan C. Mihălescu: Cărţile care ne-au făcut oameni…simplu şi adevărat. Fără cărţi nu am face nimic din ceea ce facem şi nu am fi nimic din ceea ce suntem.

Cărţile ne hrănesc pe noi ca indivizi şi ne ajută să creştem mari în spirit. Cărţile sunt daruri divine, iar scriitori, oameni cu har.  Am mai spus-o şi o mai spun, cărţile ne ajute să ne împrietenim cu noi înşine, să ne descoperim, să ne acceptăm, să ne iubim ca apoi să-i putem iubi pe ceilalţi, să ne putem bucura ca să bucurăm la rândul nostru.

“Cartea este cu adevărat acel “speculum humanae salvationis” (oglinda mântuirii omeneşti) care apropie peste spaţiu şi timp pe cel care caută, de cel care descoperă; oglindă în care licăreşte o speranţă de viitor.”

SUS