România – un ziar ilegal
Despre cum s-a încercat tipărirea unui ziar ilegal în timpul comunismului:
Alexandru Chivoiu … s-a implicat in procurarea literelor: «Literele si celelalte materiale tipografice nu se gaseau in sectia in care lucram eu (sectia Gazete- Combinatul poligrafic Casa Scanteii). Specific sectiei Gazete era culegerea materialelor pe masinile Linotip, cuvintele erau asezate in randuri de plumb. Mi-ar fi fost foarte greu sa culeg materialele concepute de domnii Petre Mihai Bacanu, Mihai Creanga, Anton Uncu, Stefan Niculescu-Maior, pentru ca puteam fi vazut de colegii mei sau de alte persoane din alte redactii, carora le culegeam materialele. Atunci m-am gandit sa fac rost de litere din alta sectie, desi se patrundea destul de greu dintr-o sectie in alta. Faptul ca eram maistru imi ingaduia sa trec prin toate sectiile combinatului». Acolo se muncea pe trei schimburi, iar ultimul avea cei mai putini muncitori. Asa ca, in timpul pauzei de masa, Chivoiu intra si lua la nimereala litere. Pentru ca nu tinea evidenta lor si nici nu putea lua «a»-uri sau «b»-uri la alegere, a fost nevoit sa ia cateva zeci de kilograme de litere pentru a putea culege cele patru materiale.
- Publicat în tipar
Prima erată din istoria tiparului românesc
Foarte interesantul blog colaborativ ProLibro scrie despre Prima erată românească:
Mitropolitul Dosoftei … în notiţa ce precede erata “Psaltirei slavo-române”, apărute la Iaşi, în 1680, prima erată din istoria editurii româneşti, declara: “am îndireptatu bogatele cuvinte ce să află schimbate într-această carte , carile rumăniia nu să potriveşte cu sirbiia, pentru căci s-au tălmăcit de pre izvodulu lui S-tii Ieronim, carile-i eliniaşte, şi lătiniaşte şi evreiaşte”. (mai mult…)
- Publicat în tipar
Preţuri pentru legătorie în sec. al XVI-lea
Am citit în broşura “Contribuţii la istoricul vechei legătorii de cărţi din Transilvania”, scrisă de Dr. Iulius Bielz, fost director al Muzeului Brukenthal din Sibiu, despre câteva dintre preţurile lucrărilor de legătorie din vechime. Un Laurenţiu, frate dominican din Braşov, a primit în 1533 17 aspri pentru legatul unui registru de contabilitate, iar Mihail, presbiter tot din Brasov, a primit pentru legarea unui registru de venituri 14 aspri. (mai mult…)
- Publicat în legătorie
Cum a fost la expoziţie
O imagine valorează (uneori) cât o mie de cuvinte:
- Publicat în legătorie
English
Română 

